Steps toward Integration: Religion and Human Rights in Romania

Lista participantilor:

Gabriel Andreescu, Director program Minoritati nationale si libertatea de religie, APADOR CH

Ana Ludusan, Presedinte LADO Cluj

Andrei Marga, Presedintele Universitatii Babes-Bolyai, Cluj

Silviu Rogobete, Lector, Sef de catedra, Facultatea de Stiinte Politice, Comunicare si Filosofie, Universitatea de Vest, Timisoara; Asociatia Crestina Areopagus

Ioan Chirila, Pr. Conf. Dr., Decan al Facultatii de Teologie Ortodoxa, UBB Cluj

Ioan Vasile Leb, Pr. Prof. Dr., Sef de catedra la Facultatea de Teologie Ortodoxa, UBB Cluj

Istvan Peter, Asist. Dr., Institutul Teologic Protestant, Cluj

Marius Harosa, Lect., Facultatea de Drept, UBB Cluj

Aurel Codoban, Prof. Dr., Facultatea de Istorie si Filosofie, UBB Cluj

Calin Saplacan, Lect., Facultatea de Teologie Greco-Catolica

Stefan Iloaie, Lect. Dr., Facultatea de Teologie Ortodoxa, UBB Cluj

Irimita Marga, Pr. Lector Dr., Facultatea de Teologie Ortodoxa A. Saguna, Sibiu

Marius Jucan, Conf. Dr. , Prodecan, Facultatea de Studii Europene, UBB Cluj

Vasile Boari, Prof. Dr., Facultatea de Stiinte Politice, UBB Cluj

Camil Muresanu, Acad. Prof. Dr., Institutul de Istorie al Academiei Române, filiala Cluj

Adonis Vidu, Lector si secretar stiintific al Fac. de Teologie, Univ. Emanuel, Oradea

Florea Lucaci, Conferentiar univ. Dr, Facultatea de Stiinte Umaniste, Universitatea Aurel Vlaicu, Arad

Nicu Gavriluta, Conf. Dr. , Facultatea de Filosofie, Universitatea Al. I Cuza, Iasi ; Coord. SCIRI Iasi

Ioan Biris, Profesor Dr., Decan, Facultatea de Stiinte Politice, Comunicare si Filosofie, Universitatea de Vest Timisoara

Bogdan Cerghizan, Presedinte PNTCD Cluj

Kováts Gyula, Consilier, Episcopia Reformata Cluj

Rezi Elek, Profesor –Vicar, Institutul Teologic Protestant, Biserica Unitariana

Iuhasz Tamas, Rector, Institutul Teologic Protestant

Vasile Timis, Inspector, Inspectoratul Scolar, Judetul Cluj

Gavril Goldner, Seful Comunitatii evreilor din Cluj

Emil Moise, Drd., SNSPA Bucuresti, Asociatia “Solidaritatea pentru libertatea de constiinta”

Bogdan Baghiu, Drd., Facultatea de Filosofie, Univ. “Al. I. Cuza”, Iasi

Dana Prelipceanu, Profesor, Facultatea de Litere, UBB Cluj, Presedinta Asociatiei pentru Dialog Interetnic

Andi Pacurar, Expert independent

Mozes Noda , Prof. Dr. , Facultatea de Teologie Romano-Catolica, UBB Cluj

Vasile Puscas, Ministru delegat, Negociator sef cu UE

Ciprian Paun, Asist., Facultatea de Stiinte Economice, UBB Cluj; Vicepresedintele organizatiei Tinerilor Liberali, Cluj

Mihai Otlacan, SCIRI, UBB Cluj

Sandu Frunza, Conf. Dr., Facultatea de Istorie si Filosofie, UBB Cluj; Presedinte SACRI

Mihaela Frunza, Asist. Univ. Dr. , Facultatea de Istorie si Filosofie, UBB Cluj; Coord. Grup de Dezbatere Etica si Societate

Liviu Pop, SCIRI, UBB Cluj; secretar SACRI

Roxana Havrici, SCIRI, UBB Cluj; secretar SACRI

Iulia Iuga, SCIRI, UBB Cluj

Petru Moldovan, SCIRI; Drd., Facultatea de Studii Europene, UBB Cluj

Dura Coriolan, Pr. Asist. Dr., Facultatea de Teologie Ortodoxa, UBB Cluj

Alti participanti:

Baras Flaviu, Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Matematica si Informatica

Petriuc Anca, Colegiul Tehnic Energetic Cluj

Giurgiu Alexandra, Seminarul Teologic Ortodox

Stancescu Constanta, Colegiul Tehnic Energetic Cluj

Silviu G. Totelecan, Academia Româna

Dora Mircea Radu, Ziarul Clujeanului

Ivone Scarlatescu, Comunitatea nationala Baha'i din România

Maria Diaconescu, Comunitatea Baha'i din Cluj-Napoca

Valerian Muresan, Universitatea “Avram Iancu”, Cluj-Napoca

Eugen Baican, UBB Cluj, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Maria Carmen Pantea, Civic Education Project Romania , Local Faculty Fellow

Radu Harja, Asociatia Christian Businessmen& Professionals of Romania , Oradea

Simion Ioan, Grup Scolar Industrial Tehnofrig

Ciurcanu Raluca, UBB Cluj, Facultatea de Istorie si Filosofie

Ion Copoeru, UBB Cluj, Facultatea de Istorie si Filosofie

Edith Vulturar, Comunitatea Baha'i din Cluj-Napoca

Ciprian Lupse, Biblioteca Centrala Universitara “Lucian Blaga”, Cluj

Moldovan Emilia, UBB Cluj, Facultatea de Psihologie

Grad Ovidiu, UMF Medicina, an VI

Frunza Maria, Biblioteca Judeteana “O. Goga”

Vasile Magradean, Monitorul de Cluj

Lia Valendorfean , Romania libera

Claudiu Padurean, BBC

Bianca Padurean, Realitatea TV, Europa FM

Mihai Bacalu, Ag. de presa Romnet

Borbely Tamas, Szabadsag

Madalina Prundea, Evenimentul zilei

Todea Cristian, CD Radio

Cristina Calancea, National TV

Alina Suatean, TVR Cluj

Tamas Marinel, Monitorul de Cluj

Tematica interventiilor propuse in cadrul workshop-ului:

Conf. Univ. Dr. Florea Lucaci, Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad

Identitatea religioasa – determinatii si devenire

Ader la tematizarea identitatii religioase pornind de la premisele:

tendinta actuala de „schimbare la fata” a religiilor, si anume de a se arata sub chipul ideologiilor;

cautarea unor fundamentari cvasi-rationale a trairii integrarii europene, pe de o parte invocindu-se traditia, iar pe de alta afirmindu-se ca referential discursul filosofiei practice, temeiuri etice si politice.

Spre dezbatere se impune o situatie problematica generata de starea de concept dispozitional a identitatii religioase. Rezulta ca notele definitorii ale conceptului au un regim logic dialectic. In planul ratiunii practice este problematica relatia instanta traditiei- instanta integrarii.

Prof. Dr. Ioan Biris, Universitatea de Vest, Timisoara

Modalitati logice de integrare cultural-religioasa

Studiul de fata porneste de la premisa ca provocarea integrarii impune cu necesitate cunoasterea si analiza principalelor modele de integrare cultural-religioasa, asa cum se pot ele desprinde din marile religii si culturi. Propunem in acest sens discutarea unor modalitati logice precum: uniformitatea, unitatea, multiplicitatea si diversitatea.

Pr. Conf Dr. Ioan Chirila, Decan al Facultatii de Teologie Ortodoxa, UBB Cluj

Titlu rezervat

Lect. Calin Saplacan, Facultatea de Teologie Greco-Catolica, UBB Cluj

Titlu rezervat

Prof. Dr. Istvan Peter, Institutul Teologic Protestant

Schimbarile de dupa 1989 din relatiile Bisericii Reformate cu Statul Roman

Prof. Dr. Tamás Juhász, Rector, Institutul Teologic Protestant

Liberum arbitrium? Libertatea constiintei si a religiei in eclesiologia reformata.

Expunerea de 10-15 minute se bazeaza pe doua teze, una dogmatica, una istorica:

1. In conceptia reformata despre Biserica (eclesiologie) colectivitatea are prioritate fata de individ.

2. Legile transilvanene despre libertatea religioasa din sec. 16. difera fundamental de libertatea religioasa a iluminismului din sec. 18.

Din cele doua teze rezulta: a) Notiunea Biserica si existenta Bisericilor relativeaza dreptul individului de a-si alege liber religia si b) Intre obligatiile statului fata de Biserici, recunoasterea si suportarea acestora are prioritate fata de recunoasterea dreptului individual in alegerea convingerii religioase.

Prof. Rezi Elek, Institutul Teologic Protestant; Vicar, Biserica Unitariana

Toleranta religioasa: trecut, prezent, viitor

Conf. Dr. Nicu Gavriluta, Facultatea de Filosofie, Universitatea Al. I Cuza, Iasi

Toleranta si pluralism religios in Romania

Pr. Prof. Dr. Ioan Vasile Leb, Sef de catedra al Facultatii de Teologie Ortodoxa, UBB Cluj

Constitutia Europeana si Carta Europeana a Bisericii

Gabriel Andreescu, Director program Minoritati nationale si libertatea de religie, APADOR CH

Principiile si litera unui proiect de lege privind regimul cultelor religioase si libertatea de constiinta in Romania

Dr. Ana Ludusan, Presedinte LADO Cluj

Misiunea sociala a bisericii

Max Weber in “Etica protestanta si spiritul capitalismului” (tradusa la editura Humanitas, 1994) demonstreaza felul in care biserica protestanta, inaintea celorlalte biserici traditionale si oarecum in raspar cu ele, a conciliat principiile dogmei crestine cu acumularea bogatiei. Etica protestanta a insemnat pentru evolutia capitalismului cel putin tot atat cat a insemnat tiparul si brazdarul metalic in economie, inovatii care au produs o schimbare sociala fara precedent. Cele doua principii fundamentale ale proiectului iluminist, acela al actiunii rationale si a acela al democratiei au rodit bine in continentul european, cu fracturi si diferente locale fara, insa, sa le fie contestata consistenta. Inovatiile aduse de biserica protestanta normelor morale, aceea a bogatiei ca har de la dumnezeu si aceea al accesului marginalilor la competitia sociala au adus consistenta si legitimitate etica principiilor iluministe.

Modernizarea si postmodernizarea bisericilor europene, exemplul cel mai convingator fiind evolutia bisericii catolice in ultimii 30 de ani, poate aduce cu sine impingerea proiectului iluminist spre performanta morala si sociala ridicata, intr-o Europa aflata in cautarea unei identitati spirituale unitare. Ecumenismul poate uni religiile din Europa, pastrandu-le identitatea specifica, intr-un proiect al misiunii sociale a fiecarei biserici in parte. Constructia sprituala a persoanei inseamna primul pas, si unul hotarator, inspre constructia Binelui Comun. Un bun crestin este un bun cetatean. Pozitii ale bisericilor din Romania cu privire la constructia spirituala a Europei si cu privire la drepturile omului.

Lect. Dr. Silviu Rogobete, Sef de catedra, Facultatea de stiinte politice si filosofie, Universitatea de Vest, Timisoara

Drepturile omului si Ortodoxia

Asist. Marius Harosa, Facultatea de Drept, UBB Cluj

Regimul juridic al cultelor in Uniunea Europeana

Pr. Lect. Dr. Irimita Marga, Facultatea de Teologie Ortodoxa A. Saguna, Sibiu

Biserica Ortodoxa si drepturile omului

Drepturile omului au la baza doar partial invatatura crestina. Ele se fundamenteaza pe o antropologie unilaterala si desacralizata. Biserica Ortodoxa Romana doreste ca viitoarea Lege a Cultelor sa respecte atit minoritatile religioase, cit si majoritatea ortodoxa. Prevederile ei trebuie sa respecte atit egalitatea dintre culte, dar si proportionalitatea credinciosilor lor.

Prof. Dr. Vasile Puscas, Ministru Delegat, negociator sef cu UE

Titlu rezervat

Bogdan Cerghizan, Presedinte PNTCD Cluj

Unele probleme referitoare la angajamentul si comportamentul catolicilor in viata politica

Insp. Vasile Timis, Inspectoratul Scolar Judetean Cluj

Baza legislativa a educatiei religioase in cadrul sistemului educational romanesc

Actualmente in Romania atit Biserica Ortodoxa majoritara cit si celelalte culte religioase minoritare au posibilitatea si dreptul de a realiza o educatie religioasa in scoli, intr-un cadru legislativ bine definit. Vom prezenta citeva valente si implicatii educationale bisericesti si sociale ale predarii religiei in scoala precum si unele lipsuri.

Drd. Emil Moise, SNSPA Bucuresti; membru fondator al Asociatia „Solidaritatea pentru libertatea de constiinta”

Relatia Stat- Biserica privind educatia religioasa in scolile publice din Romania

Lucrarea se bazeaza pe cercetarea intreprinsa in cadrul proiectului "Harta actorilor si problemele integrarii Romaniei in UE", lansata de Fundatia pentru o Societate Deschisa, Bucuresti (www.osf.ro): o analiza normativa a reglementarilor privind educatia religioasa in Romania, corelata cu un studiu de caz.

Andi Pacuraru, expert imigratie

Islamul in Romania

Islamului i s-a facut, de-a lungul timpului, o imagine de religie extremista si violenta, desi, in realitate nu este mai extremist sau mai violent decat altele. Vocile moderate ale islamului ajung mult mai rar sa faca obiectul stirilor si de aceea aceasra imagine se perpetueaza.

Islamul ajunge in Romania odata cu dominatia turca. In consecinta marea majoritate a musulmanilor, pana de curand, era reprezentata de etnicii turci. Odata cu venirea imigrantilor apar in Romania etnici arabi si persani de religie islamica. Acestia constituie in prezent comunitati distincte de cea traditionala.

Pentru un echilibru al reprezentarilor publice despre Islam este nevoie de actiune concertata a comunitatilor, a statului si, nu in ultima instanta, chiar a reprezentantelor diplomatice in Romania ale tarilor islamice.

Drd. Bogdan Baghiu, Facultatea de Filosofie, Universitatea Al. I. Cuza, Iasi

Drepturile omului si invatamintul teologic

Pentru cultul majoritar ortodox, dar si pentru cele minoritare este reprobabil faptul ca la nivel explicit sau implicit practica asa numita sectologie. Eu consider ca asa zisa stiinta trebuie sa faca obiectul unor reglementari juridice laice.Fara un demers si fara o atitudine a laicatului asupra pericolului inocularii prin educatia religioasa a unor comportamente reciproce de respingere, va fi imposibil sa apara un sistem de valori al tolerantei. Legea cultelor trebuie sa aiba in vedere si acest aspect, fara a afecta integritatea dogmatica a fiecarei religii Atata timp cat vor exista in vocabularul comunitar termeni ca : erezie, anatema, secta, etc nu vom putea vorbi de integrare europeana si in sfera spirituala.